Articole

Angelica Manole vs. fabrica de confecții. Ce ne arată prima victorie a angajatei?

Prin curajul și inspirația ei, o confecționeră a pus oglinda în fața întregii societăți românești, dar și a brandurilor internaționale de haine. Angelica Manole a primit doar 693 de lei pentru o întreagă lună de muncă în care a confecționat haine care se vând cu sute de euro. Angelica a fost singura care a făcut plângeri și a vorbit public despre ce i s-a întâmplat, deși existau mai multe femei în situația ei. 

Inițial, fabrica a acționat vindicativ: a concediat-o pe Angelica pe motiv că “a dat declarații publice în mass-media”, deși toți experții pe care i-am întrebat au spus ferm că această concediere este abuzivă. 

Acum fabrica Tanex s-a sucit la 180 de grade și le spune angajaților că vor primi salariile din urmă integral.

Ce a determinat fabrica să se răzgândească?

Ei bine, nu articolele de presă, nu presiunile noastre pe Facebook, nu amenzile de la ITM — oricum, amenda pentru neplata salariului minim este 2.000 lei, adică complet irelevant pentru un angajator care taie câteva zeci sau sute de lei de la zeci de angajați.

Fabrica a reacționat fiindcă brandurile au pus presiune. Brandurile au fost contactate de organizația internațională Clean Clothes Campaign (CCC) și de Mai Bine. Angelica și alți oameni care le-au semnalat la rândul lor problemele. 

Brandurile au fost în dialog cu CCC și Mai Bine, care le arătau dovezi documentate minuțios despre realitățile din fabrică. Au făcut propriile audituri și unele au decis să acționeze.  

Brandurile, deși afișate pe pagina web a Tanex, scăpaseră în mare parte de sub lupa presei românești, însă au fost abordate în investigațiile din presa germană

Dar nu rămâneți cu ideea că victoria este a brandurilor, sau că brandurile sunt eroul.

Chiar dacă în acest caz ele au pus la punct fabrica, este la fel de adevărat că ele poartă în proporție substanțială din vină. Brandurile, chiar și cele de lux, presează fabricile pentru costuri cât mai reduse, iar fabricile transferă presiunea pe muncitor. Fabricile intră în competiție între ele pentru a oferi costuri cât mai mici, pe spatele muncitorului. 

Dar asta poate să se schimbe, după cum vedem și în acest caz. Dacă Angelica nu vorbea, dacă presa și cetățenii o ignorau, dacă organizația Clean Clothes Campaign nu auzea de ea, dacă statul nu își făcea deloc treaba, atunci muncitorii rămâneau necunoscuți și nedreptățiți.

Brandurile au forțat mâna fabricii, dar au făcut asta fiindcă le pasă de imaginea lor, fiindcă le pasă să nu își piardă cumpărătorii. 

Meritul este al Angelicăi fiindcă a avut curajul de a vorbi și apoi al oamenilor care s-au indignat, care au donat pentru Angelica, care au cerut echitate.

Laura Ștefănuț și Angelica Manole, 2020

Astfel de povești trebuie să le spuneți celor care au pierdut speranța: contribuția fiecăruia este importantă, oricât de mică, chiar dacă efectul nu se vede pe loc întotdeauna

Aceeași presiune publică a schimbat și cursul anchetei autorităților. 

Inițial, Inspectoratul Teritorial de Muncă a luat partea angajatorului: a concluzionat că Angelica a fost în concediu fără plată și de asta nu și-a primit salariul. În ziua inspecției, fabrica anunțase muncitorii că aparatele de pontaj care le înregistrează prezența s-au stricat. Inspectorilor le-au prezentat niște “foi colective de prezență completate la locul de muncă de către șefii de secții (adică scrise manual de șefi n.r.) și asumate prin semnătură de directorul punctului de lucru”.

Am vorbit cu nouă muncitoare care mi-au spus că nu își înscriau prezența în registre manuale, ci cu cartelă, pe aparatul declarat nefuncțional în zorii inspecției. Sunt mai multe angajate care au spus că nu și-au primit banii integral, deși nu au avut concediu fără plată.

Indignarea publică față de inspecția ITM a determinat Ministrul Muncii (Violeta Alexandru) să trimită un supra-control la fabrică. De data asta, aparatele de pontaj lipseau cu totul, fuseseră scoase din perete. ITM a constatat că fabrica nu înregistrase cum trebuie concediile fără plată și le-a dat o amendă de 10.000 lei. Violeta Alexandru și-a cerut scuze de la Angelica Manole

Dar atenție, ITM nu a constatat că femeile au fost la muncă, deși figurau în concediu. 

Demonstrația asta a rămas pe umerii Angelicăi — să arate în instanță, cu martori și documente, că a fost la muncă când, în acte, fabrica o trecuse în concediu fără plată. 

Angajatele fabricii Tanex urcă în autobuzul care le duce în satele unde locuiesc.

Dacă femeile figurează cu concediu când ele au lucrat sau nu li se pontează ore suplimentare, nu e vorba doar de un furt din salariu, e și vorba de pensiile infime pe care le vor avea la bătrânețe, când le vor ajunge și bolile asociate cu lucrul în fabrici de confecții. 

Interesant este că patronul fabricii Tanex a fost cam singurul care a acceptat să îmi ofere interviu când făceam în 2016 un documentar pentru televiziunea ARTE. În vreme ce alții din industrie mă acuzau că “subminez securitatea națională”, fiindcă fac investigații și “vorbesc de rău” a doua industrie la export: confecțiile. Alți patroni de fabrici m-au dat în judecată pentru prejudiciu de imagine. Am primit chiar și telefoane de amenințare. 

La vremea când l-am intervievat eu, pe fabrica Tanex era un afiș mare care promitea muncitorilor salarii mai mari decât minimul pe economie, așa că m-am mirat să văd că tocmai această fabrică importantă din România plătește salarii cu mult mai mici decât în China. Că atunci când Angelica a mers să își ceară salariul integral, i-a spus că îi poate oferi bani cu împrumut dacă are nevoie (potrivit Angelicăi). Că nu remediază problemele nici după ce primește amenzi de la ITM, preferând să concedieze angajata care a avut curaj să vorbească despre aceste probleme. Și tot așa.  

Mamă a doi copii, Angelica a fost ajutată de românii care au donat bani pentru ca aceasta să se poată întreține timp de șase luni. La petiția pe care am lansat-o pentru susținerea ei au răspuns 1000 de oameni în prima zi, iar donațiile pentru Angelica s-au strâns în două zile — din surplus au mai fost ajutate două femei care au rămas fără jobul de la Tanex. 

Un avocat s-a oferit să o ajute gratuit să dea fabrica în judecată. 

Avocatul Costel Gîlcă și Angelica Manole

Organizația Clean Clothes Campaign continuă să țină legătura cu brandurile de lux care produc în fabrică și să verifice dacă promisiunile fabricii sunt respectate: de la salarii plătite, la posibilitatea angajaților de a se organiza. 

Comunitatea, cetățenii solidari au fost cei care i-au oferit Angelicăi o plasă de siguranță. Vă rog să vă amintiți de acest exemplu atunci când decideți dacă investiți sau nu câteva minute sau câțiva lei pentru a arăta solidaritate.

Donează pentru a susține muncitorii în confecții

Puteți dona astfel:

  1. În contul Asociației

IBAN: RO78INGB0000999911542022

Nume: Asociația Haine Curate 

E-mail: info@hainecurate.eu

Adresă: Strada Navigației Nr. 53 Sector 1 București Cod 012432

        2. Prin Revolut

Până la revenirea la plățile prin sistemul PayPal, pentru donații rapide puteți folosi numărul de Revolut: 0040721953906

Pentru ce folosim banii?

  • Fondul de Urgență pentru susținerea muncitorilor care sunt dați afară din fabrici fiindcă și-au cerut drepturile sau au vorbit despre abuzurile din fabrică
  • Consiliere și reprezentarea în instanță a muncitorilor care decid să dea în judecată fabricile unde s-au confruntat cu abuzuri

De ce este important?

Presiunile asupra unui muncitor care încearcă să își ceară drepturile sunt imense și converg către concediere, în general. Un exemplu lămuritor este cazul Angelicăi Manole, care a fost concediată chiar dacă avea de partea ei presa, publicul și ministrul muncii – care își ceruse scuze de la angajata în confecții pentru incompetența Inspecției Muncii. De-a lungul anilor, am văzut cum muncitori care încearcă să expună abuzuri grave din fabrici sunt vânați și concediați. Am văzut cum muncitori care protestează fiindcă nu și-au primit salariul de luni de zile sunt concediați fără repercusiuni.

Vrem ca asta să înceteze.

Muncitorii în confecții nu și-ar permite niciodată să angajeze un avocat care să îi ajute să obțină dreptatea. De aceea am lansat Haine Curate și ne propunem să construim o comunitate care să ofere suport și plase de siguranță muncitorilor vulnerabili care se confruntă cu abuzuri în fabrici de confecții.

Vrem să combatem cultura fricii.

Majoritatea consumatorilor au auzit despre abuzurile asupra muncitorilor care confecționează haine în Asia și foarte puțini știu că inclusiv în UE au loc exploatări similare.

În România, investigațiile noastre și cercetările unor organizații precum Clean Clothes Campaign au arătat că numeroși angajați din confecții se confruntă cu încălcări ale drepturilor omului și muncii. Muncitori care leșină în fabrici, angajați neplătiți pentru orele suplimentare, femei terorizate să muncească precum roboții și să nu se plângă, muncitori excrocați șamd. Pe lângă acestea, muncitorii în confecții primesc în general salariul minim pe economie, care este insuficient pentru trai decent în România. Muncesc, dar rămân săraci.

Cine suntem?

Haine Curate a fost creată la inițiativa fostei jurnaliste de investigații Laura Ștefănuț, împreună cu fondatoarele Georgiana Epure, Bianca Drotleff, Diana Velica și membra de onoare Angelica Manole.

Angelica Manole

Este o curajoasă fostă angajată în confecții, care s-a remarcat prin lupta cu abuzurile de la o fabrică importantă din România și perseverența pentru dreptate.

În 2020, Angelica a reclamat autorităților fabrica la care lucra și a postat pe internet faptul că, la fel ca alte angajate, fusese plătită cu 693 de lei pe o întreagă lună de muncă într-o fabrică ce producea haine de lux, care se vindeau cu sute sau mii de euro de către branduri celebre. Mass-media a preluat subiectul, opinia publică s-a indignat, ministrul muncii Violeta Alexandru și-a cerut scuze de la angajată pentru faptul că Inspecția Muncii nu și-a făcut datoria corespunzător. Cu toate acestea, fabrica a decis să o concedieze pe angajată fiindcă a vorbit cu mass-media, iar aceasta a continuat lupta pentru dreptate în instanță.

Laura Ștefănuț

A investigat din 2015 problemele din fabricile de confecții românești pentru instituții media precum televiziunea germană ARD, televiziunea europeană ARTE TV, Reuters, Balkan Insight. A fost invitată să vorbească despre munca ei studenților din Germania și celor de la Oxford University. În 2019 a lucrat la Institute for Human Sciences din Viena, ca bursieră Milena Jesenská, cu o cercetare tot pe domeniul muncitorilor din confecții.

În 2020 Laura a cunoscut-o pe Angelica Manole și a fost impresionată de curajul acesteia. A devenit Country Case Coordinator pentru organizația internațională Clean Clothes Campaign și a convins brandurile care produceau în fabrica Angelicăi să facă presiune asupra fabricii pentru a plăti integral angajatele. A realizat o campanie de fundraising pentru a o susține pe Angelica după concediere.

În 2021 a decis să construiască organizație Haine Curate, pentru a putea fi alături de toți muncitorii în confecții care au nevoie de ajutor.

Georgiana Epure


Georgiana a absolvit două programe de masterat la University of Cambridge (in Politici și Relații Internaționale, ca bursieră a Fundației Gates) și la University of Leeds (in Metode de Cercetare Interdisciplinare în Științe Sociale), de unde și-a obtinut și licența in Relații Internationale ca șefă de promoție. A înțeles la nivel personal problemele din fabrici de confecții românești, ca fiică a unei angajate în domeniu.

Momentan lucrează în domeniul litigiilor strategice pentru drepturile omului într-o organizație neguvernamentală internațională. În trecut, a lucrat la Serviciul European pentru Acțiune Externă în Bruxelles și la Curtea Penală Internațională de la Haga. De zece ani este membră a Asociației pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.), unde conduce proiectele de advocacy. Este alumna a programului internațional Women Deliver Young Leaders și profesoară voluntară în cadrul Professors Without Borders, o organizație cu care a predat cursuri de advocacy pentru drepturile femeilor la universități din Tailanda și India.

Bianca Drotleff

A obținut masterul la University of Leeds (în mediu și dezvoltare) și licența la University of Bradford (în afaceri internaționale și management). Are expertiză în domeniile sustenabilității, responsabilității sociale a întreprinderilor, economiei circulare, schimbări climatice și egalității de gen.

În prezent, este membră a Institutului de Management și Evaluare a Mediului
(IEMA) și a grupului de conducere al rețelei IEMA Futures în perioada 2018-2020. În ultimii doi ani, a lucrat în diferite roluri de sustenabilitate cu diferite organizații, cum ar fi Universitatea din Bradford și Cummins Turbo Technologies, în Marea Britanie și CSR Europe, în Belgia.
Din liceu a fost implicată în Asociația pentru Libertate și Egalitatea de Gen
(ALEG) din Sibiu, România.

Diana Velica

Diana are experiență academică și profesională în dezvoltare internațională și drepturile omului, în trecut a înființat asociația Academics Stand Against Poverty Romania, a studiat inegalitatea și sărăcia sistemică la Universitatea Yale și la Universitatea din Delhi, a avut contribuții în mediul ONG din Nepal pe tema drepturilor femeilor și a lucrat în domeniul drepturilor copilului în România. 

Diana este în prezent membru al Asociației Națiunilor Unite a SUA, filiala San Francisco și COO al unui start-up care sprijiă guverne de stat și spitale în lupta cu COVID-19.